Multora dintre noi nu ne place să asteptăm, fie că este vorba de stat la coadă pentru a ne plăti cumpărăturile, fie în stația de autobuz, la semafor sau în ce avem de făcut. Autoarea articolului publicat de cbn.com relatează din experiența personală.
„Nu mă pricep la așteptat. În loc să tac și să ascult cu răbdare ca Dumnezeu să-mi arate următorul pas, îmi umplu adesea zilele cu o goană neîncetată de la o activitate la alta. Vă sună familiar?
Într-o zi, Dumnezeu m-a oprit din drum. Tocmai ieșisem de la o întâlnire și mă grăbeam spre următoarea când ceva mi-a atras atenția, o femeie care stătea pe o bancă în parc. În timp ce oameni ca mine treceau în goană pe lângă ea, ea stătea acolo, plângând în tăcere.
Aș vrea să pot spune că m-am dus imediat să aflu ce s-a întâmplat, dar nu am făcut-o. Argumentam cu Dumnezeu. Trebuia să fiu în altă parte. Alți oameni se bazau pe mine. Dar Dumnezeu mă oprise și nu puteam să trec cu vederea. După câteva minute, am renunțat la controlul asupra programului meu și m-am îndreptat spre femeia aflată în suferință.
În Sfânta Scriptură, Evanghelia după Ioan, capitolul 4, ne relatează povestea cunoscută a Domnului Isus vorbind cu femeia samariteancă la fântână. În mijlocul lungului drum din Iudeea spre Galileea, Domnul Isus și ucenicii s-au oprit în Samaria. Cu toții trebuie să fi fost obosiți, dar în timp ce ucenicii Lui s-au dus în oraș să găsească ceva de mâncare, Domnul stătea la fântână și aștepta. (Ioan 4:6)
Când femeia samariteancă s-a apropiat de fântână, Domnul Isus i-a cerut pur și simplu să-i dea apă să bea. Această întrebare a deschis ușa către o conversație spirituală care a mers mult dincolo de un simplu pahar cu apă.
„Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi cine este Cel ce-ţi zice: ‘Dă-Mi să beau!’, tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.” (Ioan 4:10)
Mântuitorul știa că întâlnirea Sa cu femeia nu era întâmplătoare; era o întâlnire divină. El nu s-a grăbit să facă alte lucruri până când a sosit momentul. Pur și simplu a așteptat ocazia. Și la sfârșitul conversației, femeia și-a lăsat ulciorul la fântână și a alergat spre sat, spunându-le tuturor celor pe care îi întâlnea că L-a găsit pe Mesia. „Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?” (Ioan 4:29)
Când m-am oprit să stau de vorbă cu femeia de pe bancă și i-am ascultat povestea, mi-am dat seama că întâlnirea la care mă grăbeam să ajung nu era atât de importantă. Conversația pe care am avut-o cu ea în acea zi era mult mai necesară, iar eu aproape că o ratam.
Dumnezeu vrea să ne folosească în același mod, pentru a împărtăși iubirea Lui cu ceilalți, dar de multe ori suntem prea ocupați pentru a observa oportunitățile care există în jurul nostru. Luați-vă astăzi un moment să-I cereți lui Dumnezeu să vă descopere aceste întâlniri divine pe măsură ce vă desfășurați activitățile zilnice. Apoi fiți atent. Încetiniți ritmul și fiți cu ochii în patru.
S-ar putea ca Dumnezeu să aibă o întâlnire divină care vă așteaptă.
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat