„Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine. Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.” (Ioan 10:27-28)
Ce înseamnă rugăciunea? Autoarea articolului publicat de cbn.com împărtășește din experiența personală.
„Nu știu cum este pentru dvs, dar în familia mea, eu am crescut crezând că rugăciunea înseamnă în primul rând să-I adresez cuvinte lui Dumnezeu.
Având în vedere faptul că Dumnezeu este atotștiutor și atotputernic, ar fi firesc să credem că ne putem opri să ascultăm ce are El de spus. În ce mă privește, aș putea petrece ore întregi vorbindu-I despre problemele mele. Poate că asta m-ar face să mă simt mai bine. Sau poate că m-ar agita mai mult. În plus, Dumnezeu mă cunoaște deja foarte bine. Așadar, nu ar fi mai bine să ascult și să iau aminte la ce dorește El să aflu?
De ce nu petrecem mai mult timp în liniște și în reculegere, ascultându-L pe Dumnezeu? Poate pentru că este cam înfricoșător. Poate ne este teamă că vom eșua. Poate că aceasta presupune o pierdere a controlului. Dar a-L asculta pe Dumnezeu este o rugăciune care ne schimbă viața.
Cred că Dumnezeu ne vorbește mereu, chiar dacă vocea Lui nu este audibilă. Rolul nostru este să fim suficient de liniștiți pentru a asculta. Trebuie să ne liniștim gândurile pentru a asculta cu urechile noastre spirituale și a auzi vocea Lui ca un susur blând și subțire în adâncul inimii noastre. Am putea face acest lucru meditând la pasaje din Sfânta Scriptură, ascultând muzică de închinare înălțătoare, folosind respirația corectă sau petrecând timp în natură.
Încercați să scrieți într-un jurnal de rugăciune ceea ce simțiți că vă îndrumă și vă călăuzește Dumnezeu. Nu judecați ce ați consemnat chiar în acel moment. Doar notați pe hârtie. Mai târziu, puteți reveni și reflecta asupra a ceea ce ați scris.
Cum sună vocea lui Dumnezeu? Experiența mea este următoarea: cuvintele lui Dumnezeu mă iau adesea prin surprindere și sună ca ceva ce nu aș fi putut concepe singură. Există un sentiment de „curgere” care vine din adâncul ființei mele. Ele aduc pace și mângâiere. Aduc autoritate prin vocea lui Dumnezeu. Chiar dacă cuvintele Lui ne conving, o fac cu iubire și compasiune. Ele mă întăresc și îmi dau speranță. Ele se vor alinia întotdeauna cu Scriptura sau vor lua forma Scripturii.
Gândurile noastre, de obicei, tind să fie logice și previzibile. Cei mai mulți dintre noi suntem destul de familiarizați cu propriile noastre gânduri. Ele se învârt adesea în cerc și nu ne duc nicăieri.
Vocea lui Satan poate fi înșelătoare, dar puteți învăța să faceți diferența. Această voce aduce emoții negative: frică, mânie, deznădejde, condamnare, amărăciune etc. Poate suna bine la suprafață, dar o puteți recunoaște după roadele putrede pe care le produce. Ea acuză și denaturează adevărul. Lui Satan îi place să folosească cuvinte precum „întotdeauna” și „niciodată” și să ne aducă într-o stare de panică, ceea ce este opusul păcii lui Dumnezeu. Cuvintele lui parcă se răsucesc în stomac și putem simți că ne fac rău.
Domnul Isus este Păstorul cel Bun, iar oile Lui îi cunosc vocea. Așadar, petreceți ceva timp astăzi cu Domnul. Învățați să-L ascultați și să-I recunoașteți vocea glorioasă.
Așadar, ce vă ajută să-L ascultați pe Dumnezeu? Cum îi identificați vocea? Ați încercat vreodată să țineți un jurnal de rugăciune?
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat