Europa se întinde până unde putem vedea turlele bisericilor. Aceasta este, pe scurt, viziunea cancelarului german Helmut Kohl asupra granițelor Europei. Cu alte cuvinte, Europa este creștină și se poate vedea cu ușurință unde se termină.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a emis până acum doar rapoarte privind combaterea antisemitismului și islamofobiei. La urma urmei, iudaismul și islamul sunt religii minoritare vulnerabile în Europa și ar putea beneficia de protecție oficială.
În această vară, însă, OSCE a publicat și un ghid practic pentru recunoașterea infracțiunilor motivate de ură împotriva creștinilor. Se pare că acest lucru pare a fi necesar în cele 57 de state membre ale OSCE.
Conform acestui ghid, care este problema? În Europa, au avut loc atacuri incendiare asupra bisericilor și distrugerea monumentelor creștine. Totuși, poliția de obicei nu înregistrează acest lucru ca „infracțiune motivată de ură anticreștină”. Și dacă o biserică este inscripționată în mod nedorit cu graffiti, administratorii acesteia apelează la o firmă de curățenie, mai degrabă decât la poliție. Pe scurt, vedem doar vârful aisbergului.
Mai mult, guvernele nu sunt întotdeauna sensibile la infracțiunile motivate de ură împotriva creștinilor. Creștinii au construit în trecut turnuri și edificii bisericești frumoase, dar astăzi acestea nu se mai încadrează întotdeauna în „narațiunea” identității naționale ideale, spune OSCE.
Aceasta este, desigur, o observație pătrunzătoare. Creștinii au muncit din greu de-a lungul secolelor pentru a construi societăți. Dar astăzi, constatăm că valorile pe care le prețuim sunt privite de unii cu dezgust. Gândiți-vă la discuțiile politice despre căsătorie, familie și sexualitate. Acest sentiment de a fi nedorit duce la autoizolare în rândul creștinilor și la autocenzură, potrivit OSCE.
Raportul OSCE subliniază faptul că guvernele au datoria de a garanta libertatea religioasă. Societatea pluralistă este premisa centrală a acestui ghid. Pentru unii creștini, această pluralitate poate să nu fie ideală, dar rămâne totuși realitatea.
Pe baza acestui principiu, OSCE face recomandări privind „dialogul interconfesional” între liderii religioși, precum și promovarea unei mai mari conștientizări în rândul funcționarilor publici și al reprezentanților mass-media. Există, de asemenea, o multitudine de recomandări pentru parlamente, cum ar fi organizarea unei audieri pe această temă și oferta OSCE de a examina legislația existentă.
Așadar, OSCE este un exemplu rar și poate unic de organizație internațională care lucrează pentru protejarea vieții pașnice a creștinilor. Organizațiile internaționale urmează adesea linia franceză a ceea ce este cunoscut sub numele de laïcité chiar mai mult decât guvernele naționale, în care religia este întotdeauna privată și, prin urmare, invizibilă.
Să nu uităm că acest ghid are ceva de spus și pentru creștini. La urma urmei, și ei pot comite infracțiuni motivate de ură unii împotriva altora. În Europa de Est și Centrală, micile congregații protestante se pot confrunta cu dificultăți în a găsi un loc potrivit pentru închinare în orașele în care populațiile ortodoxe sau romano-catolice sunt majoritare. De asemenea, în Olanda de exemplu, vedem cum uneori diferite grupuri reformate își fac viața mai dificilă în mod reciproc.
În final, o recomandare pe care am putea s-o adăugăm pentru creștinii din Europa, ar fi ca aceștia depună eforturi pentru a-și păstra în mod reciproc turlele bisericilor intacte.
Articol publicat de cne.news, tradus și adaptat