Sfânta Scriptură, în cartea lui Iov, capitolul 25, versetul 4, ne adresează o întrebare care rezonează până în adâncul inimii fiecăruia dintre noi și este însoțită de un dor profund, instinctiv, de a fi pe deplin împăcați cu Creatorul nostru: „Cum ar putea omul să fie fără vină înaintea lui Dumnezeu?” Iar răspunsul la aceasta este următorul: prin îndreptățirea oferită de credința în Isus.
Ce este mai exact justificarea? Din punct de vedere biblic, este o declarație legală din partea lui Dumnezeu că suntem nevinovați de păcat. În loc să fim pedepsiți, suntem declarați justificați chiar înaintea Lui. Nu este o simplă grațiere – deoarece justificarea respectă legea. Mai degrabă, este un act prin care Dumnezeu hotărăște să-i trateze pe cei vinovați ca neprihăniți, ca și cum nu ar fi păcătuit. Care este baza pentru aceasta? Lucrarea terminată a Domnului nostru Isus Hristos pe cruce. El ne-a luat locul ca acuzatul numărul 1 și a fost omorât în locul nostru. Pentru a parafraza din 2 Corinteni 5:21: ”Cel care nu a cunoscut niciun păcat a devenit păcat pentru noi, a fost zdrobit pentru nelegiuirile noastre”.
Cercetând și adâncind sensul acestor învățături, realizăm cât de centrală este doctrina justificării pentru credința noastră. Este într-adevăr în centrul a tot ceea ce suntem chemați să credem, să trăim și să proclamăm ca și creștini. Martin Luther a scris că justificarea este piatra de temelie a creștinismului. Justificarea ne deosebește credința de toate celelalte religii ale lumii. Și este posibilă numai datorită harului extraordinar al lui Dumnezeu. Nu e de mirare că falsul nostru simț al dreptății și al evlaviei face ca harul să fie atât de dificil de acceptat.
Tâlharul de pe cruce, care a fost lângă Domnul Isus, îndreptățit instantaneu și pe deplin doar prin câteva cuvinte simple de credință, este o reamintire puternică că restabilirea relației dintre Dumnezeu și noi se face numai prin har, prin credință, și nu prin vreo bunătate a noastră! Dumnezeu ne consideră drepți prin credință, îndreptățindu-ne datorită lui Hristos. Sacrificiul lui Isus, ispășirea, prin care Hristos a despărțit istoria, justifică o lume căzută în fața unui Dumnezeu Sfânt, pentru ca oamenii să poată din nou să aibă o relație de părtășie cu El, plini de speranță și minunat de liberi.
Așadar, ați îmbrățișat cu adevărat și pe deplin, doctrina uluitoare a justificării? Cuvântul Său ne învață că este un dar de care trebuie să continuăm să ne prindem pentru a trăi viața abundentă, eternă și care proclamă libertatea pentru care suntem creați! De asemenea, justificarea este un dar pe care trebuie să-l experimentăm și să-l proclamăm necredincioșilor din jurul nostru – astfel încât și ei să poată trăi liberi și pe deplin justificați în fața Creatorului lor.
„Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.” (Romani 5:1)
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat.