„Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu va primi însutit şi va moşteni viaţa veşnică.” (Matei 19:29)
Mulți dintre noi avem mici luxuri pe care ni le permitem și fără de care, dacă suntem sinceri, ne este greu să trăim! Poate fi vorba de relaxarea în timp ce ne uităm la un film, savurarea unei mâncăruri preferate, destinderea cu o carte interesantă sau petrecerea timpului cu un hobby. De exemplu, unora le place cafeaua. Unii oameni se simt inconfortabil când călătoresc și nu reușesc să-și procure o cană de cafea. În general, nu ne place să ne sacrificăm hobby-urile!
Dar este acesta cu adevărat un sacrificiu? Ce se consideră a fi o jertfă? În general, un sacrificiu implică renunțarea la ceva de valoare personală mai mare în schimbul a ceva de valoare mai mică. Deși mulți dintre noi avem o înțelegere precară asupra noțiunii sacrificiului personal, Domnul Isus Hristos, modelul nostru absolut, este foarte familiarizat cu acest subiect. El a renunțat la slava cerească pentru a trăi 33 de ani în lumea noastră păcătoasă, culminând cu o moarte chinuitoare și separare de Tatăl ceresc, când a luat asupra Sa toate păcatele noastre pentru a-i mântui chiar pe oamenii care L-au disprețuit și L-au ucis. Jertfa Mântuitorului este o enigmă pentru mintea umană!
Problema este că, atunci când pierdem din vedere ceea ce este cel mai valoros, devenim, în consecință, incapabili să înțelegem sacrificiile zilnice la care ne cheamă Domnul Isus. Nu trebuie să permitem preferințelor noastre personale și perspectivelor distorsionate să devalorizeze jertfa perfectă a lui Hristos.
Domnul Isus îi cheamă pe urmașii Săi să trăiască vieți caracterizate de sacrificiu. În Predica Sa de pe Munte, El stabilește parametrii Împărăției Sale. „Ferice de cei săraci în duh… Ferice de cei blânzi… Ferice de cei milostivi… Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii… Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!” (Matei 5:3, 5, 7, 10, 11) De ce? Răspunsul ne este dat imediat. „Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.” (Matei 5:12) Pe scurt, „Mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi.” (Matei 19:30)
David Livingstone, faimosul doctor și misionar în Africa în anii 1800, a rezumat elocvent această perspectivă în lucrarea sa Perspectives on the World Christian Movement: „Anxietatea, boala, suferința sau pericolul, din când în când, împreună cu renunțarea la avantajele și bunătățile obișnuite ale acestei vieți, ne obligă să ne oprim, ne zguduie duhul și ne înăbușă sufletul; dar lăsați asta să fie doar pentru o clipă. Toate acestea sunt nimic în comparație cu slava care va fi revelată în noi și pentru noi. Eu n-am făcut niciodată un sacrificiu.” Fiind o personă evident calificată să vorbească despre ceea ce mulți dintre noi am considera o viață plină de renunțare, Livingstone a înțeles cu adevărat perspectiva veșnică a lui Dumnezeu. Nu este un sacrificiu dacă câștigi mai mult de pe urma lui!
În cele din urmă, descoperim că ascultarea de Dumnezeu nu este un sacrificiu. În schimb, Domnul Isus a declarat: „Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va câştiga. Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16:25-26) Așadar, să trăim o viață care exemplifică ascultarea curajoasă și altruistă de Cel care a sacrificat totul pentru noi.
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat