O singură națiune sub Dumnezeu

Aveți speranță pentru națiunea noastră? Este o întrebare pe care mulți și-o pun acum, în lumina frământărilor cu care se confruntă țara noastră. Pentru unii, viitorul pare întunecat, pe măsură ce tulburările politice și problemele economice ne umbresc calea. Aveți încredere în națiunea noastră și în liderii ei? În cele din urmă, obiectul speranței noastre ne va determina direcția vieții.

Să luăm în considerare poporul lui Israel, poporul ales al lui Dumnezeu. Domnul i-a scos din robia Egiptului pentru a fi o națiune sfântă, un popor pus deoparte pentru scopurile Lui. Dumnezeu le-a dăruit o identitate națională, săpând în piatră constituția lor și oferindu-le o lege scrisă, Cele Zece Porunci, care să le ghideze viața și practica. Binecuvântarea le era promisă dacă urmau legea:

„Dacă veţi urma legile Mele, dacă veţi păzi poruncile Mele şi le veţi împlini, vă voi trimite ploi la vreme, pământul îşi va da roadele şi pomii de pe câmp îşi vor da rodul … veţi avea pâine din belşug, veţi mânca şi vă veţi sătura şi veţi locui fără frică în ţara voastră. Voi da pace în ţară şi nimeni nu vă va tulbura somnul … Eu Mă voi întoarce spre voi, vă voi face să creşteţi, vă voi înmulţi şi Îmi voi ţine legământul Meu cu voi … Voi umbla în mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul Meu.” (Levitic 26:3-12)

Dacă în schimb, Israel nu ar fi respectat legea dată de Dumnezeu, consecințele urmau să fie grave. Națiunea urma să se lupte pe toate planurile: economic, militar și chiar spiritual. Știți care este lucrul numărul unu care îl preocupă pe Dumnezeu? În Cuvântul Său, El spune: „Să nu vă faceţi idoli … căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.” (Levitic 26:1) Dumnezeu era Domnul lor – conducătorul lor – și ei nu aveau dreptul să-L înlocuiască cu altceva. Ei nu puteau înființa zei falși, ceea ce însemna că nu puteau să-și pună speranța în ceva sau în cineva pe care și-l alegeau pentru ei înșiși. În cele din urmă, israeliții au făcut exact acest lucru; și-au făcut un vițel de aur în pustie și apoi, pe timpul judecătorilor, au cerut să aibă un rege, ca toate celelalte popoare. Au dorit un conducător după chipul lor.

Și iată-ne astăzi, luptându-ne, la rândul nostru, cu încrederea pe care vrem să ne-o punem în lideri, în alegeri, în bani sau în progresul social, în loc să ne punem încrederea în Dumnezeu. Astfel, ca națiune, ne îndepărtăm atât de legea lui Dumnezeu, cât și de propria noastră constituție. Apoi ne întrebăm de ce lucrurile nu merg bine pentru economie și căutăm pe cineva pe care să dăm vina. Dar ne putem învinovăți doar pe noi înșine, că nu L-am pus pe Dumnezeu pe primul loc și că nu ne-am pus nădejdea doar în adevăratul nostru lider.

Domnul Isus este speranța omenirii – Mesia, Cel a cărui guvernare va rămâne pentru totdeauna (Isaia 9:7). El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui (Evrei 1:3).

Domnul Hristos ne-a arătat cum ar fi să avem un conducător în care să avem încredere – și nu există altul ca El. El a dovedit autoritate completă asupra demonilor și asupra oamenilor, asupra bolii și asupra păcatului și numai El este cu adevărat fidel dreptății. În cele din urmă, orice genunchi se va pleca înaintea Domnului Isus. Și chiar acum, Mesia este singura speranță pentru adevăratele plăgi ale societății. Numai Hristos poate schimba inima omului!

Așadar, să-L onorăm pe Domnul Isus, punându-ne încrederea și speranța numai în El pentru viitor și ascultând porunca Lui de a-i onora pe cei care ne conduc. Oricine ar fi conducătorii noștri, există o cinste pe care le-o datorăm, din cauza poziției lor și responsabilității pe care o au de a-i pedepsi pe cei ce fac răul şi de a-i lăuda pe cei ce fac binele (1 Petru 2:14). Chiar în acest pasaj, Petru îi cheamă pe creștini să-l onoreze pe împăratul roman, trăind sub dominația imperiului care îi persecuta adesea pe creștini. Deci, pentru noi, nu este prea mult să ne onorăm liderii. De asemenea, ar trebui să ne rugăm pentru toți cei înălțați în dregătorii, cerându-I lui Dumnezeu să aducă un nivel de pace care să ne permită să-L slujim bine (1 Timotei 2:1-2).

Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat