Așa cum o citim consemnată pe paginile Sfintei Scripturi, viața regelui David este atât de prețioasă pentru noi. El și-a trăit viața cu inima deschisă, pentru ca lumea să afle despre ea și pentru ca Duhul Sfânt să o folosească astăzi pentru a ne învăța. Dar ceea ce ne leagă cel mai mult de viața lui David este păcatul său.
David a zis lui Natan: „Am păcătuit împotriva Domnului!” … Dar, pentru că ai făcut pe vrăjmaşii Domnului să-L hulească săvârşind fapta aceasta, fiul care ţi s-a născut va muri.” Şi Natan a plecat acasă. Domnul a lovit copilul pe care-l născuse lui David nevasta lui Urie şi a fost greu bolnav. David s-a rugat lui Dumnezeu pentru copil şi a postit şi, când a venit acasă, toată noaptea a stat culcat pe pământ. Bătrânii casei au stăruit de el să se scoale de la pământ, dar n-a voit şi n-a mâncat nimic cu ei. (2 Samuel 12:13-17)
Autoarea articolului publicat de cbn.com împărtășește din experiența personală. „Călătoria mea spre inima Tatălui ceresc a început cu păcatul, la fel ca în cazul regelui David. În viața lui, consecința păcatului său a fost moartea copilului său; în viața mea, a fost moartea căsniciei mele. Este o realitate dură când rămâi singur, plângând rezultatul alegerilor distructive. Privind în jur, nu vezi nimic altceva decât durere și răni adânci în ochii oamenilor care au avut grijă de tine și te-au iubit. Niciodată nu voi mai fi la masă cu acele fețe, niciodată nu le voi mai auzi vocile și niciodată nu voi mai face parte din acea familie.
După divorț, am jelit distrugerea pe care am provocat-o. Am plâns pentru alegerile mele, pentru consecințe și pentru urmările cu care a trebuit să trăiesc. Nopțile întunecate ale sufletului meu au fost prea multe pentru a le număra. La acea vreme, nu cunoșteam inima lui Dumnezeu pentru mine. Nu știam că Mântuitorul meu aștepta cu răbdare ca să-I pun la picioare bucățile distruse ale vieții mele, pentru ca El să-mi poată vindeca rănile. Nu mi-am dat seama că rușinea, vinovăția și regretul meu vor fi înlocuite cu un inel, o mantie și sandale de la un Tată care alerga pe drumul meu. Nu cunoșteam profunzimile restaurării și răscumpărării care mă așteptau dincolo de durerea mea.
David a mângâiat pe nevastă-sa Bat-Şeba şi a intrat la ea şi s-a culcat cu ea. Ea a născut un fiu, pe care l-a numit Solomon şi care a fost iubit de Domnul. El l-a încredinţat în mâinile prorocului Natan şi Natan i-a pus numele Iedidia (Iubitul Domnului), pentru Domnul. (2 Samuel 12:24-25)
Viața lui Solomon a fost marcată de semnificație. El a fost dovada puterii restauratoare a lui Dumnezeu în viața regelui David, iar Dumnezeu a făcut chiar mai mult în timpul vieții lui decât în timpul vieții regelui David. Astăzi, viața mea nu este definită de greșelile mele. Dumnezeu nu m-a lăsat în durerea și în rușinea mea; El mi-a restaurat speranța printr-o viață nouă, la fel cum a făcut cu regele David. Sunt multe fețe în jurul mesei mele; râsul, bucuria și sentimentul de apartenență sunt daruri pe care le ofer cu generozitate. În telefon am multe mesaje, apeluri și poze care îmi amintesc că sunt văzută, cunoscută și iubită. Și am fost adoptată într-o familie regală care mi-a schimbat numele în „Aleasă”, și mi-a oferit o moștenire veșnică.”
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat