Michal Canina Geske, fiica unui creștin german ucis într-un atac brutal din 2007 în estul Turciei, ar putea fi forțată să părăsească țara după aproape trei decenii de ședere, a relatat postul de radio german Deutsche Welle Turkish service.
Geske, în vârstă de 31 de ani, avea trei ani când s-a mutat în Turcia cu familia ei. Pe 18 aprilie 2007, tatăl ei, Tilmann Geske, a fost unul dintre cei trei creștini uciși într-o librărie creștină din Malatya. Grupul a fost legat, torturat și apoi au fost decapitați. Celelalte două victime erau de naționalitate turcă.
Crimele au stârnit frică în rândul minorităților creștine din Turcia și au ridicat îngrijorări cu privire la naționalismul și ostilitatea crescândă față de non-musulmani într-o țară predominant musulmană care dorea să adere la UE.
În ciuda atacului, familia Geske a ales să rămână în Turcia. Michal Geske a studiat la o universitate din Ankara, iar ulterior a lucrat ca profesoară la o școală privată. A deținut permise de ședere, permis de muncă și o viză de student. După un concediu fără plată pentru a-și finaliza doctoratul, a solicitat o nouă viză de student. Potrivit DW, i s-a spus că rezidența nu îi va fi prelungită.
Geske, care se pregătește să-și susțină disertația la Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu (ODTÜ) în septembrie, a intentat un proces la Curtea Administrativă din Ankara prin avocatului său, Orhan Cengiz.
Ea susține că decizia este ilegală și solicită o suspendare și o anulare. „Desigur, pierderea unui tată este dificilă pentru oricine, în orice circumstanță, dar există oameni răi peste tot. Acest lucru teribil s-a întâmplat aici, dar, ca familie, nu am dat niciodată vina pe Turcia. Nu am fi aici dacă nu am iubi poporul turc”, a declarat ea pentru DW.
Tânăra a spus că decizia ei de a se întoarce în Turcia după ce a locuit în Germania timp de un an după liceu a fost „deliberată”. „Iubesc Turcia. Îmi place să trăiesc aici. Standardele financiare sunt mai ridicate în Germania, dar viața nu se rezumă doar la asta. Familia și comunitatea mea sunt aici”, a adăugat Geske.
În urma crizei diplomatice legate de arestarea pastorului american Andrew Brunson în 2016, Turcia a început să refuze discret permisele de ședere pentru pastorii protestanți străini și lucrătorii religioși creștini.
Deși Brunson a fost eliberat în 2018 sub presiunea SUA, Cengiz consideră că autoritățile turce au continuat să vizeze lucrătorii religioși creștini. Aproximativ 200 de protestanți străini și familiile acestora, 500-600 de persoane în total, ar fi fost forțați să plece, adesea etichetați drept „amenințări la adresa securității naționale”.
Cengiz subliniază că, deși justificarea oficială pentru aceste deportări este adesea „implicarea în activități împotriva securității naționale”, documentele judiciare dezvăluie că adevăratul motiv este munca misionară.
De la închiderea Seminarului Halki în 1971, comunitățile creștine din Turcia nu mai au instituții pentru a instrui pastori, însă încercările de a aduce lucrători religioși străini sunt adesea blocate.
În ciuda garanțiilor constituționale și internaționale privind libertatea religioasă, Cengiz susține că guvernul urmărește o politică de reducere a prezenței liderilor creștini, în special a protestanților, sub pretexte administrative și birocratice.
Articol publicat de evangelicalfocus.com, tradus și adaptat