De ce suferința în lume nu este doar o veste proastă

Am ajuns la punctul de jos al secularizării? Din mai multe părți ale lumii occidentale avem rapoarte că urmează o schimbare.

Începând din anii 1960, când a izbucnit revoluția sexuală, frecvența la biserică a scăzut de la 80% la aproximativ 20%. Mulți au întors spatele bisericii și nu au mai crezut în Dumnezeul Bibliei. Există, totuși, o rămășiță de oameni care încă Îl caută pe Domnul Dumnezeu. Ei au ajuns să-L cunoască și tânjesc să trăiască conform Cuvântului și voii Lui.

Desigur, consecințele abandonării bisericii și a lui Dumnezeu nu au întârziat să apară. Frica de Domnul este începutul înțelepciunii. Cu alte cuvinte, fără reverența față de Dumnezeu, nebunia crește. Însă se pare că această prostie a provocat atât de multă confuzie și mizerie în societate, încât va întoarce valul.

Din ce în ce mai mulți oameni se întorc la Domnul Isus și ajung la credință, deși nu au avut un fundal creștin. Două exemple sunt fostul prezentator de radio Adam Curry și Ayaan Hirsi Ali, ambii provenind inițial dintr-un mediu fundamentalist musulman. Iată câteva motive pentru care oameni vor fi mai deschiși să creadă Evanghelia, să accepte Biblia și să aibă credință în Domnul Isus.

În primul rând, gradul de suferință mentală în rândul tinerilor. Cercetările arată că 35% dintre persoanele tinere suferă de probleme mentale severe. Adesea, ei pot primi ajutor întârziat din cauza listelor de așteptare. Aproximativ 62% dintre elevi experimentează sentimente de singurătate. Sinuciderea este cauza numărul unu de deces în rândul persoanelor de douăzeci de ani.

În al doilea rând, generația tânără nu are o busolă spirituală și morală. Majoritatea adolescenților de astăzi nu au fost crescuți în credință, de aceea, ei nu se îndepărtează de ce au moștenit de acasă. În multe cazuri, părinții lor au o atitudine de genul „totul depinde de tine”. Rezultatul este o mare confuzie, un gol și o lipsă de scop. Care este scopul vieții? Pentru ce merită să trăiești sau să mori? De unde ne luăm valorile? Cum învățăm arta de a trăi? Unde găsim sprijin și care este siguranța noastră ca ființe umane, vulnerabile și muritoare? Tinerii caută răspunsuri la astfel de întrebări.

În al treilea rând, destrămarea multor familii prin divorț. Acum un secol, despărțirea părinților era o excepție. În prezent, totuși, aproape 50% dintre căsătoriile din lumea modernă se termină în divorț.

Despărțirea tatălui și a mamei este întotdeauna îngrozitoare pentru un copil, chiar dacă divorțul este mai bun pentru soți decât rămânerea împreună cu multe certuri. Lipsa iubirii este o experiență înspăimântătoare pentru orice copil.

Cunoașterea Evangheliei le oferă oamenilor o înțelegere a multor lucruri, cum ar fi importanța iertării, valoarea de a fi fidel și adevărul despre sexualitate. Acest lucru poate duce la intimitate și siguranță reală, precum și la experimentarea frumuseții legământului iubirii.

Biblia vorbește despre Domnul Dumnezeu care a făcut un legământ cu poporul Său Israel. Cartea Sfântă ne spune, de asemenea, că noi, națiunile, putem să fim în aceeași relație de legământ cu El prin Domnul Isus Hristos. Frica de Domnul ne dă înțelepciune pentru construirea unor relații de durată.

În al patrulea rând, singurătatea în rândul bătrânilor. Mulți oameni în vârstă se simt singuri și nu trăiesc în comunitate cu rudele sau cu prietenii lor. A fi parte dintr-o biserică presupune îngrijire reciprocă, ceea ce, la rândul său, aduce noi conexiuni sociale și implicare. În comuniunea sfinților se întâmplă lucruri frumoase care îi eliberează pe oameni de sentimentul de singurătate.

Cinci, absurditatea ideologiei de gen. Tinerii sunt puternic afectați de această tendință, mulți dintre ei începând să se îndoiască de genul lor. Cu ani în urmă, în Olanda, de exemplu, s-a dorit interzicerea secțiunilor pentru băieți și fete în magazinele de jucării. Din fericire, o furtună de proteste a izbucnit în întreaga societate, nu doar printre creștini.

Cu cât este mai mare nevoia în societate, cu atât terenul este mai pregătit pentru o trezire spirituală și o întoarcere la Domnul. Trezirea spirituală nu este ceva organizat de om. Doar prin intervenția puternică a lui Dumnezeu păcătoșii sunt descoperiți, se  smeresc și se refugiază în Domnul Isus Hristos. Să ne rugăm ca faptele mărețe din trecut ale lui Dumnezeu să fie reînnoite în zilele noastre (Habacuc 3:2).

Articol publicat de cne.news, tradus și adaptat