Caucazul este un teritoriu muntos relativ mic între Marea Caspică și Marea Neagră, unde 15 milioane de oameni din 50 de națiuni trăiesc în imediată apropiere unii de alții. Vorbesc limbi diferite și își păstrează tradițiile și credințele seculare. Printre acestea se numără țări precum Armenia, Georgia și Azerbaidjan. O mare parte a Caucazului se află în granițele Federației Ruse din 1864 și se extinde și în Turcia și Iran.
Caucazienii sunt un popor mândru. În zonele care aparțin doar Federației Ruse, s-au organizat în mai multe republici autonome cu propria limbă de stat și administrație. Pe lângă azeri, armeni și georgieni, cele mai mari popoare includ cecenii, avarii, darghinii, oseții, ingușii, kumicii și lesghinii.
Caucazul reprezintă un muzeu al istoriei creștine timpurii. Misionarii creștini au câștigat oameni pentru credința în Domnul Isus aici încă din secolul al II-lea. Dovezi ale muncii lor impresionante, ale evlaviei și ale credinței lor pot fi găsite în aproape fiecare colț al acestei regiuni. Bisericile vechi, mănăstirile și cimitirele sunt martori tăcuți ai istoriei creștine a regiunii.
Marea majoritate a popoarelor caucaziene, pe de altă parte, s-au convertit la islam de-a lungul secolelor. Comunitățile religioase sunnite, șiite și sufite caracterizează peisajul religios de astăzi, în special în sud-estul Caucazului. Cu toate acestea, în țară există și grupuri mici de evrei și reprezentanți ai religiilor păgâne precreștine și preislamice.
Încercările de creștinare a caucazienilor de către Biserica Ortodoxă Rusă în secolul al XIX-lea sau de către grupuri pietiste protestante, cum ar fi Misiunea Basel, au fost în mare parte nereușite. Așezarea coloniștilor creștini din Rusia și din străinătate, de exemplu a germanilor, încurajată de guvernul țarist, nu a schimbat prea mult situația localnicilor. Nici măcar propaganda ateistă a regimului sovietic nu a reușit să zdruncine legăturile religioase puternice ale caucazienilor cu islamul.
Cu puțin timp înainte de prăbușirea imperiului sovietic, marea majoritate a caucazienilor rămăseseră în mare parte fideli credințelor tradiționale și mărturiseau islamul.
Astăzi, după 35 de ani, mulți caucazieni încă așteaptă primii mesageri ai Evangheliei. Multe lucruri s-au schimbat considerabil de la dizolvarea Uniunii Sovietice. În multe dintre aceste popoare există acum grupuri mari sau mici de creștini convinși.
Conform Alianței Evanghelice din regiune, la începutul anului 2024 existau adepți ai lui Isus în partea rusă a Caucazului. Grupurile mai mari sunt organizate în congregații independente. În Dagestan și Cecenia, credincioșii se adună în biserici de casă. În Azerbaidjan, 7.000 de persoane aparțin bisericilor protestante. Pe lângă mulți ruși și germani, câteva sute dintre ei sunt azeri.
Vizitatorii străini sunt surprinși de vitalitatea cercurilor evanghelice mici, dar în creștere, din rândul caucazienilor. Cu puținii lor oameni, ei sprijină refugiații din regiune, abordează proiecte sociale precum centre de reabilitare pentru dependenții de droguri și oferă rugăciuni și sprijin bolnavilor.
Întrebați despre cel mai mare vis al lor, liderii Alianței Evanghelice regionale au răspuns: „Avem nevoie de o școală biblică caucaziană”, a spus unul dintre ei. „Oameni trebuie instruiți aici, la nivel local, pentru a nu dispărea în imensitatea lumii creștine, așa cum au făcut cei dinaintea lor. În rândul caucazienilor există încă relativ puțini creștini.”
De aceea, fiecare rugăciune pentru Caucaz poate muta munții din loc și fiecare donație poate face o minune în această regiune. Dacă mulți creștini din întreaga lume se unesc, se pot întâmpla lucruri frumoase și Caucazul poate deveni din nou o regiune creștină.
Articol publicat de evangelicalfocus.com, tradus și adaptat