În luna martie, Wall Street Journal a publicat un articol intitulat „O nouă generație pierdută: de ce Generația Z nu este pregătită pentru câmpul muncii”.
Profesoara de psihologie Tessa West scrie: „Datorită unei combinații de factori, precum experiențele reduse în relațiile din lumea reală, anii de studiu la distanță și deprinderea comunicării în mare parte prin metode asincrone, acești tineri de 20 de ani au ratat oportunități de a-și dezvolta abilitățile necesare pentru a se descurca în lumea complexă a muncii”, a spus ea.
Publicația Forbes a observat același lucru. „La fiecare câteva decenii, o nouă generație intră pe piața muncii și este acuzată că o distruge”, a scris Ann Kowal Smith, CEO al unei firme de consultanță în domeniul muncii. „De data aceasta, lumea chiar s-a schimbat. Tinerii sunt diferiți, la fel și locul de muncă pe care l-au moștenit. Ambele au fost reconfigurate, în mod dramatic și structural.”
Absolvenții de facultate din Generația Z sunt mai puțin probabil să fi avut un job de vară, mai susceptibili să lucreze de la distanță și mai doritori să se bazeze pe IA decât orice altă generație, a observat ea.
Rezultatul? Se confruntă cu lipsă de motivație sau inițiativă, lipsă de profesionalism și abilități slabe de organizare și comunicare, după cum a arătat un sondaj realizat în rândul liderilor de afaceri. „Fiecare generație care intră pe piața muncii a avut o curbă de învățare”, observă Erica Roth, director de recrutare al companiei de inginerie și construcții Interstates.
The Gospel Coalition a explorat rezultatele acestui sondaj împreună cu liderul de afaceri, despre cum este diferită Generația Z, cum se pot adapta ei și ce sfaturi ar putea primi angajații din Generația Z, cât și colegii lor mai în vârstă.
Fiecare generație de angajați are un stereotip: generația baby-boom sunt workoholici ambițioși, Generația X sunt cinici independenți, iar milenialii sunt prea dornici să conducă. Acum avem Generația Z, iar reputația lor este că sunt nepregătiți și demotivați.
Observăm diferențe generaționale la locul de muncă. În vremurile generației baby-boom, existau încă multe familii cu un singur venit, așa că echilibrul între viața profesională și cea personală era diferit. Angajații munceau mult pentru că erau singurii întreținători ai familiei, iar acasă un soț sau o soție se ocupa de gospodărie.
Odată cu generația X și milenialii, intervin unele schimbări: familiile au adesea două venituri, așa că angajații vor flexibilitate pentru a-și duce copiii la sporturi după-amiază. Dar, după ce copiii se culcă, părinții se reconectează la muncă. Așadar, lucrează un număr nebunesc de ore.
Generația Z nu are încă copii. Dar, în general, nici ei nu vor să lucreze mai mult de 40 sau 50 de ore pe săptămână. Ei vor un echilibru între viața profesională și cea personală și se așteaptă ca angajatorul lor să le ofere acest lucru. Nu vor să găsească singuri o soluție pentru a-și crea acest echilibru.
Se observă această diferență în CV-urile lor. Mai puțini dintre ei lucrează în timpul liceului. O mare parte se datorează creșterii nivelului de trai al părinților, care plătesc pentru lucruri pe care înainte le plăteau copiii. Iar unele dintre aceste ocupații, cum ar fi sportul, consumă atât de mult timp încât adolescenții nu mai pot avea și un loc de muncă.
Când vor să se angajeze, au deja limite pentru modul în care sunt dispuși să-și petreacă timpul, iar asta provoacă tensiuni cu generațiile mai în vârstă, care sunt dispuse să lucreze mai mult.
Liderii angajatori au observat o diferență când le oferă ore suplimentare. În trecut, nu era greu să-i convingi oamenii să le facă; erau încântați de șansa de a câștiga mai mult. Dar Generația Z refuză. Pentru a rezolva problema, au organizat munca în ture: dacă avem nevoie să lucrezi sâmbătă, îți oferim în schimb luni liber.
Companiile s-au bazat, de-a lungul timpului, pe învățarea informală, cum ar fi observarea colegilor mai în vârstă de către angajații mai tineri sau învățarea prin încercare și eroare. Dar Generația Z caută o îndrumare mai intenționată. Ei doresc un plan de carieră stabilit pentru ei; doresc feedback; doresc îndrumare explicită.
Acestea sunt intenții lăudabile, pentru că fiecare generație care intră pe piața muncii are o perioadă de adaptare. Pe vremuri, un tânăr angajat lua uneltele sau se urca într-un utilaj agricol și învăța pe parcurs. Dar acum gestionăm riscurile altfel. Trebuie să îi instruim într-un mod mai formal.
Liderii experimentați recunosc această nevoie, dar când sunt ocupați, le este greu să îi ghideze pe oameni pas cu pas. Așadar, ei creează un mediu în care angajații începători să se simtă confortabil să încerce ceva singuri, dar și să ceară lămuriri.
De asemenea, Generația Z este eficientă în a obține răspunsuri prin intermediul platformelor digitale, ceea ce nu este un lucru rău. Asta îi face să se simtă confortabil cu colaborarea online și comunicarea asincronă, folosite tot mai mult. Sunt dornici să învețe, ceea ce este valabil pentru toți tinerii talentați. Există în rândul lor acea foame de cunoaștere, tenacitate și dorința de a avea un impact.
Partea dificilă este în interacțiunea față în față sau la telefon, când trebuie oferit un feedback dur. Atunci poți citi reacțiile celeilalte persoane. Chiar și la telefon, poți auzi dacă cineva zâmbește sau vorbește printre dinți.
Generația Z este adesea anxioasă în întâlniri neașteptate sau în situații de conflict direct. Trebuie ajutați să construiască conversații, să rezolve conflictele în mod constructiv, pentru că nu poți evita un coleg și să presupui că problema va dispărea. Este de dorit ca ei să treacă prin dezacorduri pentru a ajunge la o relație restaurată. Aceasta pare o versiune în miniatură a secvenței creație-cădere-răscumpărare-restaurare într-o relație de muncă.
În final, liderul de afaceri Erica Roth oferă câteva sfaturi pentru tinerii din Generația Z care abia încep la primul loc de muncă. Ați putea spune: „Cum arată succesul în acest proiect?” sau „Cum credeți că va arăta rezultatul final?” sau „Mi-ați dat un proiect de lucru pentru două săptămâni. Doriți să vă țin la curent cu progresul în acest timp? Sau să vă aduc proiectul final?”
De asemenea, pentru persoanele mai în vârstă care lucrează cu angajații tineri din Generația Z, asigurați-vă că așteptările sunt clare, atât în ce privește munca, cât și comunicarea și feedback-ul. Creăm o cultură a feedback-ului, în care împărtășim mereu modalități de a fi mai buni. Când noile generații se alătură câmpului muncii, vin cu perspective diferite asupra modului în care munca se poate schimba. Așadar, fiți entuziasmați că Generația Z ni se alătură.
Articol publicat de thegospelcoalition.org, tradus și adaptat