Un studiu realizat în Europa analizează motivele decalajului de religiozitate între sexe și explorează modul în care religia influențează rezultatele legate de gen. De-a lungul istoriei, s-a spus în general că femeile sunt mai religioase decât bărbații. Un nou studiu, publicat recent, analizează motivele din spatele acestei tendințe.
Sondajul Gen și religie a fost condus de profesorul Sascha Becker, de la Universitatea din Warwick (Anglia), alături de coautorii Jeanet Sinding Bentzen de la Universitatea din Copenhaga (Danemarca) și Chun Chee Kok de la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia).
Autorii „sintetizează constatările din numeroase studii”, concentrându-se pe „cele cu identificare cauzală credibilă, cum ar fi experimentele naturale, abordările variabilelor instrumentale și schimbările de politici”, pentru a „oferi o analiză academică a literaturii despre gen și religie”.
Sondajul conține două părți. Prima abordează întrebarea: de ce sunt femeile mai religioase decât bărbații în multe societăți, în timp ce partea a doua explorează modul în care religia influențează rezultatele legate de gen.
Datele analizate arată că „femeile sunt, în general, mai predispuse decât bărbații să declare o afiliere religioasă, să se angajeze în rugăciune zilnică și să considere religia o parte importantă a vieții lor”.
Cu toate acestea, „modelele de participare diferă în funcție de contextele religioase: în timp ce femeile participă la slujbele religioase mai frecvent decât bărbații în societățile predominant creștine, inversul tinde să fie valabil în contextele musulmane și evreiești”, subliniază cercetătorii.
Conform studiului, există trei motive principale pentru care femeile sunt mai religioase decât bărbații: alocarea timpului și diviziunea muncii; gestionarea riscurilor; și ceea ce autorii au numit „compensarea pentru privațiuni”.
„În mod tradițional, participarea religioasă era modelată ca un bun «al gospodăriei», iar soțiile aveau un avantaj comparativ în producerea acesteia”, dar „dovezile din date mai recente indică niveluri mai scăzute de practică religioasă în rândul femeilor care lucrează în afara casei”, astfel încât, „decalajul de religiozitate de gen este mai mic în societățile cu o participare mai mare a femeilor la forța de muncă”.
În ceea ce privește gestionarea riscurilor, studiul arată că femeile sunt „mai averse la risc” decât bărbații, în medie. „Aspectul de siguranță al religiei ar putea atrage persoanele vulnerabile la șocuri. Și dacă femeile sunt mai averse la risc, ele pot fi mai înclinate să fie religioase pentru a evita incertitudinea existențială”, afirmă studiul.
Mai mult, „conform teoriei privării pentru compensare, femeile care sunt dezavantajate sau limitate de structurile societale s-ar putea orienta către religie pentru împlinire și statut”. Deși această ipoteză „este dificil de testat direct, relatările calitative și tendințele istorice îi conferă plauzibilitate”, subliniază autorii.
Studiul prezintă două explicații minore pentru o religiozitate mai mare la femei. Unul este reprezentat de „factorii fiziologici ai ciclului de viață” (sarcina, nașterea și îngrijirea, speranța de viață mai lungă a femeilor); iar celălalt de „competiția seculară”, deoarece „bărbații sunt mai predispuși să înlocuiască participarea religioasă cu activități comunitare non-religioase, cum ar fi sportul sau cluburile”.
„Religia poate influența o gamă largă de rezultate pentru femei, de la tipul de educație pe care-l primesc copiii, la participarea femeilor la forța de muncă, la alegerile privind fertilitatea și structura familiei, la drepturile legale și atitudinile sociale”, se arată în studiu.
Cu toate acestea, „influența religiei este departe de a fi monolitică, uneori producând constatări contradictorii. În unele contexte, mișcările religioase au promovat emanciparea femeilor, cum au fost misionarii protestanți care au extins școlarizarea fetelor, în timp ce în altele conservatorismul religios împiedică progresul economic și social al femeilor”, adaugă studiul.
În concluzie, pentru autori, „această dualitate sugerează că religia poate atât consolida, cât și relaxa rolurile tradiționale de gen în condiții diferite, o nuanță pe care studiile actuale nu au rezolvat-o încă pe deplin”.
Articol publicat de evangelicalfocus.com, tradus și adaptat