Îndrăzniți să vorbiți!

Lista profeților și liderilor spirituali care au îndrăznit să spună adevărul în fața conducătorilor care au sfidat limita pusă de Dumnezeu este lungă – și adesea ei au plătit un mare preț. Exemplele lor ar trebui să ne încurajeze astăzi să fim gata să deschidem gura și să nu ne plecăm în fața puterii ca niște cetățeni supuși, mai ales când liderii pretind că apără moștenirea creștină.

Moise s-a confruntat cu Faraon (Exod 5). Samuel a mustrat sacrificiul ilegal al regelui Saul (1 Samuel 13). Natan a denunțat aventura adulteră și criminală a lui David cu Bat-Șeba (2 Samuel 12). Ilie i s-a împotrivit lui Ahab în timpul secetei (1 Împărați 18). Isaia a pretins responsabilitate de la Ezechia (Isaia 39). Ioan Botezătorul l-a mustrat pe Irod că s-a căsătorit cu soția fratelui său, ceea ce a dus la executarea lui (Luca 3).

Ambrozie, episcopul de Milano din secolul al IV-lea, i-a interzis împăratului Teodosie participarea la Euharistie, după ce acesta ordonase un masacru răzbunător a 7000 de bărbați, femei și copii. Interdicția a durat opt ​​luni, până când Teodosie a dat dovadă de remuşcări autentice.

Alcuin, călugărul anglo-celtic, l-a mustrat pe Carol cel Mare, cunoscut ca și „măcelarul saxonilor”, datorită tacticii sale de a-i ucide pe cei care refuzau să se convertească la creștinism. Cuvântul lui Dumnezeu trebuia să se răspândească prin persuasiune, a îndemnat Alcuin, nu prin sabie.

Refuzul lui Thomas a Beckett de a-i acorda loialitate absolută lui Henric al II-lea a dus la uciderea acestuia în Catedrala din Canterbury. Thomas More a fost decapitat pe Tower Hill din Londra pentru că a ales loialitatea față de Dumnezeu mai presus de loialitatea față de regele Henric al VIII-lea.

Bonhoeffer i s-a opus lui Hitler și nazificării Bisericii Evanghelice Germane, ai cărei lideri au salutat ascensiunea dictatorului, sub vraja puternică a naționalismului. Martin Luther King a sfidat autoritățile segregaționiste și FBI-ul prin poziția sa pentru justiție și egalitate.

Nelson Mandela și Desmond Tutu s-au opus regimurilor de apartheid din Africa de Sud. Alexei Navalny a dezvăluit corupția regimului Putin și a plătit prețul suprem cu un an în urmă, într-o închisoare de maximă securitate din regiunea arctică.

Cu doar câteva zile în urmă, lumea a văzut cum un episcop de la Washington a îndrăznit să-i reamintească proaspătului președinte american de responsabilitatea lui față de Dumnezeu, în ce-i privește pe cei mai vulnerabili din societate.

În final, să ne amintim totuși ceea ce Domnul cere de la fiecare dintre noi: să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău? (Mica 6:8) Opusul acestor virtuți sunt viciile nedreptății, răzbunării și mândriei, care apar mult prea des în titlurile de astăzi.

Acestea sunt vremuri provocatoare, cu renașterea naționalismului, a atitudinilor de extremă dreapta și a soluțiilor populiste pentru probleme complexe. Putem fi ușor tentați să ne păstrăm părerile pentru noi înșine și să menținem atitudinea omului modern de insensibilitate crescândă față de străini, față de cei care gândesc diferit și pe care îi facem țapi ispășitori pentru problemele din lumea noastră.

L-am putea cita aici pe filozoful britanic John Stuart Mill care a avertizat: „Nimeni să nu-și liniștească conștiința, amăgindu-se că nu poate face niciun rău dacă nu ia parte și nu își afirmă opinia. Oamenii răi nu au nevoie de nimic mai mult pentru a-și împlini scopurile, decât ca oamenii buni să privească și să nu facă nimic.”

Creștinii nu sunt chemați să domine din nou societatea, ca în era trecută a creștinătății. Doar Hristos este suveran, nu creștinii. Este o mare greșeală să lupți pentru hegemonia creștină, scrie Matthew Kaemingk în cartea sa, Christian Hospitality and Muslim Immigration in an Age of Fear. El îl citează pe Abraham Kuyper, insistând că o cultură politică sănătoasă depinde de implicarea profundă a creștinilor într-o varietate de sfere sociale – ca părinți, vecini, profesori, artiști, scriitori, doctori, antreprenori și evangheliști. Speranța democrației nu stă în stat, ci în oamenii mici, acționând ca sare și lumină.

Forumul Europei de la Varșovia, pe 9 și 10 mai, va aborda provocarea de a trăi într-o lume polarizată, în care politicienii de extremă dreapta revendică moștenirea creștină, dar neglijează să arate ospitalitate, har, dreptate, compasiune, iubire și umilință.

Articol publicat de evangelicalfocus.com, tradus și adaptat