V-ați dus uneori la frigider sau la coșul cu fructe și nu mică v-a fost surpriza când ați descoperit că ceea ce tocmai cumpăraseți a început să se strice? În acel moment, puteți alege să scoateți fructul care începe să se degradeze sau să-l lăsați acolo să putrezească, provocând descompunerea și a celorlalte fructe din jurul lui.
Sfânta Scriptură vorbește despre roada Duhului: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor (Galateni 5:22-23). Aceste roade sunt cultivate de Duhul Sfânt în viețile noastre.
În continuare, în versetele 19-21, citim și despre roadele rele și putrede:
Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. (Galateni 5:19-21)
Este neplăcut să ne confrutăm cu roadele putrede ale firii noastre păcătoase. Totuși, lăsate necontrolate, consecințele au repercusiuni grave.
Asemenea fructelor sau legumelor putrede, faptele firii pământești încep să ne afecteze viețile și să-i influențeze negativ pe cei din jurul nostru. Zilnic, trebuie să alegem, fie să continuăm să urmăm poftele firii pământești, fie să decidem să scăpăm de roadele putrede și să permitem ca roadele Duhului Sfânt să fie evidente în viețile noastre.
Alegerile pe care le facem determină în cele din urmă dacă umblăm în pace sau în discordie. Fiecare alegere ne afectează pozitiv sau negativ nu numai individual, ci îi influențează în mod inevitabil și pe cei din jurul nostru.
În Evanghelia după Luca 6:43-45, Mântuitorul nostru spune:
„Nu este niciun pom bun care să facă roadă rea şi niciun pom rău care să facă roadă bună. Căci orice pom se cunoaşte după roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.”
Din aceste versete, vedem că vorbirea noastră este un indicator al stării inimii noastre. Căci din prisosul inimii vorbește gura. Cuvintele pe care le rostim au putere creatoare. Ele pot zidi sau pot dărâma; pot fi cuvinte dătătoare de viață sau cuvinte care aduc moarte și distrugere.
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat