După înălțarea Domnului Isus la cer, apostolii au rămas în Ierusalim, ascultând de porunca Lui de a aștepta împlinirea făgăduinței Tatălui. Domnul Isus le promisese că le va trimite Duhul Sfânt, Mângâietorul, așa cum citim în Luca 24:49 și Ioan 16:7.
Alături de apostoli se aflau Maria, mama Domnului Isus, alte femei, frații Lui și aproximativ 120 de ucenici, care stăruiau împreună în rugăciune. Așteptarea lor a luat sfârșit în ziua Cincizecimii.
În Faptele Apostolilor, capitolul 2, citim că, deodată, s-a auzit din cer un vuiet ca vâjâitul unui vânt puternic, care a umplut toată casa. Apoi li s-au arătat niște limbi ca de foc, care s-au împărțit și s-au așezat câte una pe fiecare dintre ei. Toți s-au umplut de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.
Cu siguranță, această experiență a fost cu totul neașteptată și impresionantă. Sunetul puternic i-a surprins, limbile ca de foc le-au atras privirile, iar lucrarea Duhului Sfânt s-a manifestat în mod vizibil printre ei.
Un detaliu important este că limbile ca de foc s-au așezat deasupra fiecăruia în parte și fiecare a fost umplut de Duhul Sfânt. Așadar, Duhul Sfânt nu a venit doar într-un mod general peste grupul ucenicilor, ci a lucrat în fiecare dintre ei, dându-le putere și capacitatea de a vorbi în limbi pe care nu le cunoșteau.
Această întâmplare ne amintește că Dumnezeu nu doar Își împlinește promisiunile, ci îi și echipează pe cei care Îi aparțin pentru lucrarea la care îi cheamă. Duhul Sfânt este Cel care le dă putere credincioșilor să fie martori ai lui Hristos.
Articol publicat de todayintheword.org, tradus și adaptat