Cel mai recent sondaj din Finlanda, colectat în 2024, a cuprins 30% dintre participanții la cursurile de cateheză ale Bisericii Luterane Evanghelice, numite și cursuri de confirmare, și ne dezvăluie rezultate surprinzătoare. Sondajele au început din 2019 și în toate, credința fetelor în Dumnezeu a rămas constantă până în 2023. Aproximativ 35% dintre adolescentele care au participat la cursurile de confirmare în fiecare an spun că ele cred în Dumnezeu.
În același timp, religiozitatea băieților a crescut dramatic. În 2019, băieții erau practic la egalitate cu fetele, 36% dintre ei spunând că au credință în Dumnezeu. Proporția băieților care cred a crescut constant și semnificativ în fiecare an, astfel încât în 2023, până la 50% dintre băieții aflați la cursurile de cateheză și-au declarat credința în Dumnezeu.
Kati Tervo-Niemelä, profesor de teologie practică la Universitatea de Est din Finlanda, a condus studii în rândul tinerilor în pregătirea lor pentru confirmare. Acestea sunt frecventate de obicei între 14 și 15 ani.
În 2024, jumătate dintre fetele de la cursul de confirmare și-au declarat credința în Dumnezeu. Aceasta este o creștere cu 13 puncte procentuale față de anul precedent. Deci s-ar putea ca și fetele să devină interesate de creștinism, doar cu câțiva ani în urmă față de băieți. Potrivit lui Tervo-Niemelä, popularitatea școlii de confirmare a rămas relativ mare și, în același timp, numărul celor care se declară credincioși a crescut semnificativ.
Sondajele recente din Finlanda arată, de asemenea, că tinerii din orașe sunt mai religioși decât omologii lor din mediul rural. În mod tradițional, opusul era adevărat: religiozitatea era mai puternică în zonele rurale decât în orașe. Potrivit noilor studii, tinerii din orașe au mai multe șanse să creadă în Dumnezeu și în învierea Domnului Isus decât cei din zonele rurale.
De asemenea, este surprinzător că persoanele care nu cred deloc sunt mai numeroase în mediul rural. O explicație pentru aceasta o reprezintă faptul că zonele rurale sunt mai omogene din punct de vedere demografic și religios, în timp ce zonele urbane sunt mai diverse.
O altă posibilă explicație este că religiozitatea rurală poate părea aversivă, mai ales pentru tineri. În așezările mici, de exemplu, unii consideră normele impuse de religie mai apăsătoare decât în oraș. „La sate, toată lumea pare să știe cine ești, ce faci, cu cine te întâlnești și dacă mergi la biserică duminica. În orașe, în schimb, de multe ori ajungi să trăiești anonim”, spune Henrietta Grönlund, profesor de teologie la Universitatea din Helsinki.
Orașele mari sunt și zonele cu cei mai mulți imigranți, unii provenind din medii culturale în care declararea credinței este un lucru obișnuit. „Când există multe oferte, acestea pot genera interes”, spune Grönlund. Vorbind despre credință într-un mod natural, ea devine cotidiană și îi provoacă pe oameni să-și formeze propriile opinii asupra religiei și asupra rolului pe care îl joacă în formarea identității lor.
Articol publicat de evangelicalfocus.com, tradus și adaptat