Una dintre marile provocări cu care se confruntă creștinii de astăzi este luarea deciziilor care se bazează pe înțelepciunea evlavioasă. De multe ori, ne uităm la problemele de suprafață și ratăm adevărurile importante ascunse în inimă.
Un exemplu minunat de a privi dincolo de aparențe este modul în care Dumnezeu l-a ghidat pe profetul Samuel în alegerea următorului rege al Israelului care să-l înlocuiască pe Saul.
Citim în Sfânta Scriptură că, dintre cei opt fii ai lui Isai, la fel ca la un interviu cu mulți candidați, prorocul Samuel îi „evaluează” pe trei dintre fiii mai mari ai lui Isai, dar îl selectează în mod ciudat pe candidatul cel mai puțin probabil, tânărul păstoraș David, în pofida fraților lui mai mari, mai puternici și mai chipeși! Ce se întâmplă aici?
Dumnezeu îi explică lui Samuel principiul spiritual important de care trebuie să țină seama: „Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7) Prin urmare, marea „selecție” în luarea deciziilor este nevoia fundamentală de a-L consulta pe Domnul înainte de fiecare alegere, cerându-I Duhului Sfânt să ne dea înțelepciunea Sa de a vedea în tărâmul spiritual și de a evita raționamentul superficial.
Domnul Isus Însuși a întărit principiul evitării luării deciziilor „pripite”, bazate pe prejudecăți, în Marcu 3, când l-a vindecat pe omul cu mâna uscată în ziua Sabatului. Fariseii au hotărât cu inima împietrită să-L condamne pe Domnul Isus, pentru că ei considerau că orice „lucrare” din timpul Sabatului, chiar a face bine și a vindeca, ar fi fost o încălcare a Legii lui Dumnezeu. Domnul Isus a fost întristat de inima lor dură și a spus în Marcu 3:4: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” Fariseii au fost incapabili să înțeleagă principiul de ordin superior, conform căruia Dumnezeu a instituit ziua Sabatului pentru a-l ajuta pe om să se odihnească de muncă și să-și „încarce” bateriile spirituale, închinându-se lui Dumnezeu și iubindu-L.
Astfel, Dumnezeu nu dorește ca omul să ignore în mod rigid și legalist principiul și valoarea cea mai înaltă, aceea a iubirii din Porunca cea mai mare, și anume a face mereu binele și a ușura suferința.
Prin urmare, atunci când luăm decizii, să avem în vedere trei elemente vitale care ne pot fi de ajutor. În primul rând, să evităm luarea deciziilor pe baza reacțiilor „instantanee”, instinctuale la ceea ce vedem. În al doilea rând, să ne luăm timp și să ne rugăm stăruitor cu privire la o situație anume, căutând înțelepciunea și îndrumarea Duhului Sfânt pentru a discerne în lumea spirituală. În cele din urmă, când va veni răspunsul, dacă suntem contrariați, să avem încredere în Domnul. Când facem aceste lucruri, evităm câmpurile minate și mergem înainte cu înțelepciune. Toată slava să fie a lui Dumnezeu!
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat