Ați auzit vreodată proverbul: „Fiii cizmarului nu au încălțăminte”? Dacă i-ați vedea pe copiii unui cizmar umblând cu pantofi uzați sau rupți, sau chiar desculți, nu-i așa că v-ați întreba de ce oare se întâmplă asta? Nu ar fi o prioritate pentru un tată să aibă grijă de nevoile copiilor lui? În vremea Vechiului Testament, profetul Hagai a fost trimis la poporul lui Dumnezeu să-l avertizeze că prioritățile lui erau în dezechilibru. Ei neglijau ceea ce era cel mai important.
Israel s-a întors în țara lui după 70 de ani petrecuți în exil. Deși au revenit plini de entuziasm, cu timpul, procesul de reconstrucție a cetăților a devenit descurajant. Templul din Ierusalim încă nu fusese dus la bun sfârșit, iar oamenii s-au îndreptat în schimb spre construirea propriilor case. Prin profetul Hagai, Dumnezeu i-a confruntat cu privire la această situație: „Dar pentru voi a venit oare vremea să locuiţi în case căptuşite cu tavan, când Casa aceasta este dărâmată?” (v. 4). Întrebarea nu avea nevoie de răspuns. Desigur, nu era momentul ca ei să se concentreze asupra propriilor case în timp ce casa Domnului era în ruină. Acesta era un afront la adresa închinării care trebuia să aibă loc zilnic la Ierusalim.
Nemulțumirea lui Dumnezeu față de popor este evidentă atunci când profetul subliniază că ei au suferit dificultăți economice (v. 5). Recoltele lor au eșuat. Semănau mult și strângeau puțin. Ceea ce agoniseau pe o parte, pierdeau pe alta, ca și cum ar fi pus simbria într-o pungă spartă (v. 6). Nu reușeau să acorde prioritate celor mai importante domenii din viață și aceasta afecta tot ce făceau în rest.
Soluția era să-L pună pe Dumnezeu pe primul loc. Profetul a îndemnat poporul să investească timp și energie, făcând din lucrarea lui Dumnezeu o prioritate în viața lor. Trebuia să fie mai puțin ocupați cu ei înșiși și mai mult preocupați cu lucrurile Domnului. Mai exact, asta însemna să-și dubleze eforturile de a pregăti materialele de construcție pentru finalizarea Templului și să muncească cu consecvență pentru a duce lucrarea la bun sfârșit.
Dacă am dori să ne lansăm într-o autoevaluare și să aprofundăm acest subiect în viața personală, am putea să ne punem următoarele întrebări: Sunt prioritățile noastre ordonate corect? Cum Îl punem pe Dumnezeu pe primul loc în viața noastră? Ce schimbări ar trebui să facem pentru a ne realinia obiectivele cu cele ale lui Dumnezeu?
Articol publicat de todayintheword.org, tradus și adaptat