Istoria omenirii se scrie inclusiv prin semnele pe care le plasează strategic în jurul nostru și care ies, periodic, la suprafață. Parte din aceste semne sunt și descoperirile arheologice tot mai frecvente și mai serioase din perioada recentă.
De pildă, Autoritatea pentru Antichități din Israel a anunțat săptămâna aceasta că arheologii israelieni au descoperit un inel de aur cu un model rar, vechi de aproximativ 1.700 de ani. Inelul este gravat cu imaginea unui păstor despre care se crede că l-ar reprezenta pe Domnul Isus și care probabil a aparținut unuia dintre primii creștini.
Scafandrii de la Unitatea de Arheologie Marină a Autorității pentru Antichități din Israel au descoperit inelul pe un vas naufragiat în largul coastei Cezareei, o regiune menționată frecvent în Noul Testament, inclusiv în cartea Faptele Apostolilor, ca având o puternică influență în dezvoltarea creștinismului.
Inelul de aur, format din opt laturi, este încrustat cu o piatră prețioasă verde și sculptat „cu figura unui tânăr cioban îmbrăcat într-o tunică și purtând pe umeri un berbec sau o oaie”, potrivit site-ului Autorității pentru Antichități din Israel. Bijuteria a fost găsită în apropierea suprafeței apei, la o adâncime de aproximativ 4 metri. Chiar Domnul Isus, conform evangheliei lui Ioan, se descrie pe sine ca fiind Păstorul cel Bun care „își dă viața pentru oi”.
Imaginea „Păstorul cel Bun” este una dintre primele și, implicit, cele mai vechi imagini folosite în creștinism pentru a-l simboliza pe Mântuitor. Aceasta uîl prezintă pe Fiul lui Dumneze ca păstorul plin de compasiune al oamenilor, care arată bunăvoință față de turma Sa de credincioși dar și față de întreaga omenire.
Descoperirea recentă a acestui inel deosebit, face parte dintr-o serie de alte observații ale arheologilor marini. Ei au găsit și alte comori, precum sute de monede de argint și figurine, aflate pe două epave considerate ca datând din vremea antichității. Unul dintre naufragii a avut loc acum aproximativ 1.700 de ani, iar celălalt acum aproximativ 600 de ani. Se presupune că ambarcațiunile au fost ancorate în apropiere și au fost naufragiate de o furtună în locul unde au fost găsite. Este posibil și să fi fost ancorați în larg, iar mai târziu să apară dificultăți de navigare sau să piardă contronlul din cauza condițiilor meteorolgice, dat fiind faptul că acostarea în ape puțin adânci și deschise, aflate în afara unui port, este periculoasă și poate duce la adevărate dezastre.
În suveranitatea Sa, Dumnezeu este cel care prelucrează și intervine atât în istoria universală, precum și în istoria fiecărui om în parte. De-a lungul deceniilor, El a pregătit nenumărate semne pentru întărirea credinței noastre, având și scopul de a ne pregăti pentru ce urmează în viețile noastre. Dumnezeu lucrează la fel și astăzi, pentru că este Același ieri, azi și în veci, însă este important ca fiecare dintre noi să avem ochii credinței deschiși, pentru a recunoaște intervențiile Sale.
