Mulți dintre dumneavoastră cunoașteți povestea lui Samson și a Dalilei, dar oare părul lui Samson era ceea ce îl făcea puternic? Nașterea lui Samson a fost prezisă în Judecători 13:2-7:
Era un om în Ţorea, din familia daniţilor, care se chema Manoah. Nevastă-sa era stearpă şi nu năştea. Îngerul Domnului S-a arătat femeii şi i-a zis: „Iată că tu eşti stearpă şi n-ai copii, dar vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu. Acum, ia bine seama să nu bei nici vin, nici băutură tare şi să nu mănânci nimic necurat. Căci vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui şi el va începe să izbăvească pe Israel din mâna filistenilor.” Femeia s-a dus şi a spus bărbatului ei: „Un om al lui Dumnezeu a venit la mine şi avea înfăţişarea unui înger al lui Dumnezeu, o înfăţişare înfricoşată. Nu L-am întrebat de unde este şi nici nu mi-a spus care-I este numele. Dar mi-a zis: ‘Tu vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu; şi acum să nu bei nici vin, nici băutură tare şi să nu mănânci nimic necurat, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele maicii lui până în ziua morţii lui.’”
Ce este un nazireu? Numeri 6:2-8 ne spune că nazireul este o persoană care face un jurământ, dorind să fie pus deoparte un timp pentru scopurile lui Dumnezeu. Legământul nazireatului avea trei prevederi: nu avea voie să mănânce sau să bea nimic din rodul viței (vin, must, struguri), nu se putea atinge de un cadavru și nu putea să-și tundă părul pe toată durata perioadei de jurământ. Când timpul dedicat nazireatului se încheia, persoana își tundea părul ca o jertfă adusă lui Dumnezeu.
Samson a fost unul dintre cei trei oameni din Biblie care au fost sub acest jurământ de nazireat încă de la naștere. (Ceilalți doi sunt Samuel și Ioan Botezătorul.) În toate cele trei cazuri, părinții lor au făcut acest jurământ în numele lor.
Datorită jurământului de nazireu, Samson a fost pus deoparte pentru lucrarea lui Dumnezeu pentru întreaga sa viață. El trebuia să respecte toate aceste reguli, însă știm că nu a făcut-o. Citim în cartea Judecători că a băut vin și că, la un moment dat, a mâncat miere din hoitul unui leu mort. El a folosit și o falcă de măgar pentru a se lupta împotriva filistenilor. Nu trebuia să atingă ceva mort, dar i nu s-a întâmplat nimic când a făcut-o. Ba chiar Samson se lăuda cu ceea ce făcea.
Apoi Dalila intră în poveste. Când Samson îi destăinuie în final că el trăiește sub acest jurământ de nazireu și că părul nu trebuie să-i fie tuns, Dalila acționează rapid. În timp ce el doarme, ea cere ca Samson să fie tuns. Când s-a trezit, Samson credea că era încă puternic, dar Domnul îl părăsise. Jurământul fusese încălcat încă o dată. Puterea supranaturală a lui Dumnezeu îl părăsise.
Samson nu a recunoscut meritul lui Dumnezeu pentru puterea lui. Mândria i-a dus căderea, dar povestea nu se termină aici. Timpul trece și părul lui Samson crește din nou, chiar dacă acum era sclavul dușmanilor lui. Mai important, și credința lui este revitalizată. În Judecători 16:28 citim despre noua încredere a lui Samson în Dumnezeu.
Atunci Samson a strigat către Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule, adu-Ţi aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta şi, cu o singură lovitură, să mă răzbun pe filisteni pentru cei doi ochi ai mei!”
În această rugăciune, Samson recunoaște că Domnul este sursa lui de putere. Părul lui era doar un simbol al dăruirii sale față de Domnul. Dumnezeu i-a permis lui Samson să intre încă o dată în acest jurământ de nazireu și astfel să-și recâștige puterea supranaturală cu scopul de a face voia lui Dumnezeu.
La fel ca Samson, trebuie să fim atenți să ne păstrăm deoparte pentru folosul lui Dumnezeu și să ne pocăim atunci când păcătuim. Păcatul este distractiv la început. Însă cartea Evrei 11:25 îl numește „plăcerile de o clipă ale păcatului”. Samson s-a bucurat de mierea din trupul leului și că a folosit falca de măgar ca o armă de atac. Dar, în final, el a plătit prețul amar al părăsirii lui Dumnezeu.
Cât de atenți trebuie să fim cu darurile pe care ni le să Domnul! Să-I dăm întotdeauna lui Dumnezeu glorie pentru ceea ce El face prin noi și să ne amintim că Domnul știe ce este cel mai bine pentru noi. Dumnezeu nu dorește pur și simplu să pună capăt distracției noastre, ci vrea să ne protejeze de consecințele păcatului și să ne împuternicească pentru gloria Lui.
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat