Când a fost ultima dată când ați fost impresionați de o furtună? Dezlănțuirea naturii are ceva incredibil de atractiv de privit, pentru că dezvăluie un crâmpei din măreția lui Dumnezeu. Autorul articolului publicat de cbn.com împărtășește din experiența personală.
„Azi dimineață, am privit neputincios de la fereastră cum o furtună a măturat curtea mea din spate. Fără veste, haosul a pus stăpânire peste pâlcul senin de copaci din spatele proprietății mele, care a trecut de la a sta nemișcat la a se legăna și a se apleca violent în toate direcțiile.
Am ajuns să iubesc acești copaci de-a lungul anilor. Este un privilegiu să locuiesc aici și să-i privesc crescând. Cei mai înalți dintre ei, sicomorii, au răsărit lângă un pârâu care curge prin pădurea îngustă din apropiere. Bubuitul tunetului de dimineață nu a fost primul rodeo al acestei păduri. Am văzut stejarii și cedrii aceștia înfruntând multe furtuni. Odată, pârâul a crescut rapid cu câțiva metri, scufundând complet întregul platou al pădurii în apă.
Cartea Psalmilor este plină de amintiri despre cum Dumnezeu controlează toată frumusețea naturală din această lume. Întregul pământ, chiar și fiecare mic sanctuar natural din apropiere la care putem accesa, este un dar prețios și sunt recunoscător să trăiesc lângă această felie de natură pe care Domnul a creat-o. Cerurile sunt ale Domnului, dar pământul l-a dat fiilor oamenilor. (Psalmul 115:16)
Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că Dumnezeu, Creatorul frumuseții naturii, este absolut suveran peste furtunile vieții. Când o vijelie ne distruge existența pașnică, trebuie să ne asigurăm că rădăcinile noastre sunt adânc ancorate în Cuvântul lui Dumnezeu.
Dacă vă aflați în mijlocul unei furtuni, fiți curajoși! În cartea Psalmilor, citim cum Dumnezeu controlează natura și vrea să vă elibereze de orice tulburare înfricoșătoare cu care vă confruntați.
Suveranitatea lui Dumnezeu asupra naturii a fost pe deplin demonstrată atunci când El i-a ajutat pe evrei să scape din sclavia Egiptului. Acest psalm ilustrează omnipotența lui Dumnezeu asupra naturii, amintindu-ne de despărțirea incredibilă a Mării Roșii:
Când a ieşit Israel din Egipt, când a plecat casa lui Iacov de la un popor străin, Iuda a ajuns Locaşul Lui cel Sfânt şi Israel, stăpânirea Lui. Marea a văzut lucrul acesta şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi, munţii au sărit ca nişte berbeci şi dealurile, ca nişte miei. Ce ai tu, mare, de fugi şi tu, Iordanule, de te întorci înapoi? Ce aveţi, munţilor, de săltaţi ca nişte berbeci şi voi, dealurilor, ca nişte miei? Da, cutremură-te, pământule, înaintea Domnului, înaintea Dumnezeului lui Iacov, care preface stânca în iaz şi cremenea în izvor de ape. (Psalmul 114:1-8)
Domnul nostru Suveran vă poate scoate din situații dificile, făcând vânturile și valurile să-L asculte! Marea Roșie nu era un lac mic, dar Domnul i-a făcut pe israeliți să o traverseze de pe o parte pe cealaltă ca pe uscat.
Dacă vă confruntați astăzi cu o criză, sau simțiți că vă scufundați în nisipuri mișcătoare, incapabili să vă atingeți obiectivele sau să scăpați de necazurile care vă urmăresc, fiți încurajați că Dumnezeul care controlează elementele naturii vă iubește și vrea să vă ajute să ajungeți în „Țara Făgăduinței”.
Isus S-a suit într-o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El. Şi, deodată, s-a stârnit pe mare o furtună atât de straşnică, încât corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea. Ucenicii s-au apropiat de El şi L-au deşteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!” El le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?” Apoi S-a sculat, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut o linişte mare. Oamenii aceia se mirau şi ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?” (Matei 8:23-27)
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat