Odată ajunși la porțile Raiului, pe care dintre cele trei scaune descrise mai jos l-am alege? Sau, mai bine zis, care dintre ele ne reprezintă?
Scaunul din dreapta reprezintă o persoană care se bazează 100% pe faptele sale nobile pentru a intra în Rai. Scaunul din stânga reprezintă o persoană care a făcut fapte bune, dar se bazează 50% pe faptele sale pentru a obține intrarea în Rai și 50% pe crucea unde Domnul Isus a murit pentru păcatele noastre. Scaunul din mijloc reprezintă o persoană care a făcut tot atâtea fapte nobile ca și celelalte două, dar care totuși își pune „toată speranța” în moartea ispășitoare a Mântuitorului. Acea persoană se bazează 100% pe sacrificiul oferit de Domnul Isus pe cruce și 0% pe faptele sale nobile. Ea are încredere numai în Hristos pentru a intra în Paradis.
Scaunul din mijloc reprezintă credința mântuitoare în Domnul Isus Hristos, în timp ce celelalte două scaune reprezintă neprihănirea faptelor. Scriptura declară: „Căci cine păzeşte toată Legea şi greşeşte într-o singură poruncă se face vinovat de toate” (Iacov 2:10). Acesta este motivul pentru care Dumnezeu nu poate și nu va permite oamenilor care aleg celelalte două scaune să intre în Rai. Fiecare dintre noi am încălcat Legea lui Dumnezeu, iar nimic în afară de sângele lui Isus Hristos nu are această putere. „Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui!” (Evrei 11:6).
Faptele bune îi plac lui Dumnezeu numai după convertirea spirituală, care are loc atunci când omul se pocăiește de păcatele sale și își pune toată încrederea în cruce, mai degrabă decât în eforturile nobile și actele religioase (Marcu 1:15; Luca 24:47; Galateni 2:16). Faptele bune făcute de cei care ar alege cele două scaune exterioare nu pot spăla nici măcar un păcat. Acesta este motivul pentru care credința reprezentată de cele două scaune exterioare este incapabilă să ofere unei persoane siguranța mântuirii. La urma urmei, cum ar putea o persoană să știe cu siguranță că a făcut destule fapte bune pentru a câștiga viața veșnică în Rai? Dacă încrederea pentru a merge în Rai este în propriile eforturi și fapte, atunci ea este plasată greșit. „Căci toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii sunt sub blestem” (Galateni 3:10). Cu alte cuvinte, oamenii reprezentați de cele două scaune exterioare sunt sub un blestem, deoarece presupun că faptele lor drepte îi fac vrednici să intre în Rai. Nimic mai departe de adevăr. Legea lui Dumnezeu cere perfecțiunea la care nu putem ajunge. Prin urmare, singura noastră speranță este Hristos, care a oferit jertfa perfectă pentru păcatele noastre (Evrei 10:1-18). O astfel de gândire greșită poate determina o persoană să se întrebe: „Am făcut destule pentru a intra în Rai?” Însă întrebarea este următoarea: „Pe ce mă bazez pentru a intra în Rai?” (Romani 3:21-28; Galateni 2:15-16).
Domnul Isus a spus: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:16). Aceasta este vestea bună a Evangheliei și este reprezentată de credința celui ce alege scaunul din mijloc. Cel care a suferit și a murit pe cruce pentru păcatele noastre oferă singura cale către Paradis (Fapte 4:12), iar motivul pentru care este atât de ușor să obții mântuirea este că L-a costat atât de mult pe Dumnezeu.
Deși nu este ușor să trăim viața creștină, este relativ ușor să ne naștem din nou. Aceasta (1 Petru 1:3,23) are loc în mod supranatural la începutul relației noastre cu Dumnezeu (Ioan 3:6). Partea provocatoare intră în joc atunci când descoperim din experiența personală că a-l urma pe Hristos implică a ne lepăda de noi înșine și „a spune „nu” păcatului și patimilor lumești” (Tit 2:12). Doar pentru că „credința fără fapte este moartă” (Iacov 2:26), aceasta nu înseamnă că faptele noastre bune pot spăla vreunul din păcatele noastre. Faptele bune sunt pur și simplu rodul credinței mântuitoare, (Ioan 15:5), la fel cum merele sunt rodul unui pom sănătos. O persoană cu credința reprezentată de scaunul din mijloc face faptele bune pe care Dumnezeu le găsește acceptabile și plăcute înaintea Lui. Mai întâi trebuie să intrăm în familia lui Dumnezeu prin credința în Isus. La urma urmei, în afară de Hristos, „toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită” (Isaia 64:6) în ochii lui Dumnezeu. Aceste zdrențe ale neprihănirii de sine sunt ceea ce vede Dumnezeu când se uită la faptele drepte făcute de cei reprezentați de cele două scaune exterioare. Milioane de oameni caută să se justifice în fața lui Dumnezeu în timp ce încearcă sincer să-și câștige intrarea în Rai.
Așadar, imaginați-vă că stați la porțile Raiului și că Domnul vă invită să alegeți unul dintre cele trei scaune. Scaunul din mijloc este pentru credincioșii care vor fi primiți în Paradis, iar cele două scaune exterioare sunt pentru cei care încearcă să-și câștige viața veșnică în rai. Din păcate, ei vor fi trimiși în iad pentru a plăti pedeapsa veșnică pentru călcarea poruncilor lui Dumnezeu (Matei 25:41,46).
Articol publicat de christianpost.com, tradus și adaptat.