Menținerea privirii ațintite asupra Domnului Isus este o provocare și are un cost personal, dar recompensa este mai mare decât orice ne închipuim.
Când citim relatările vieților David și la Saul în Sfânta Scriptură putem observa faptul că aceștia aveau câteva lucruri în comun: amândoi au fost oameni aleși și dedicați prin ungere lui Dumnezeu și, de asemenea, au fost chemați în poziții importante (1 Samuel 10, 16). Cu toate acestea, doar unul a decis să-L cunoască pe Dumnezeu în mod personal.
În 1 Samuel 30:6-8 citim: David a fost în mare strâmtorare, căci poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, pentru că toţi erau amărâţi în suflet, fiecare din pricina fiilor şi fetelor lui. Dar David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul Dumnezeul lui. El a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: „Adu-mi efodul!” Abiatar a adus efodul la David, iar acesta a întrebat pe Domnul: „Să urmăresc oastea aceasta? O voi ajunge?” Domnul i-a răspuns: „Urmăreşte-o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul”. Astfel, David s-a hotărât să-și fixeze privirea asupra lui Dumnezeu, întrucât și-a dat seama că nu exista o decizie mai bună decât să se întoarcă la Dumnezeu și să se proștearnă la picioarele Lui, indiferent de preț. Mai târziu, în același capitol, versetele 18-19, citim: „David a scăpat astfel tot ce luaseră amaleciţii şi a scăpat şi pe cele două neveste ale lui. Nu le-a lipsit nimeni, de la mic până la mare, nici fiu, nici fiică, nici un lucru din pradă, nimic din ce li se luase; David a adus înapoi totul”.
În contrast, deși Saul văzuse puterea lui Dumnezeu în viața lui, el a ales să nu-și fixeze privirea asupra Domnului, refuzând să-L asculte și să-L cunoască personal. Astfel, calea ușoară nu va aduce niciodată un final fericit și plin de satisfacții. Din păcate, așa a fost și pentru Saul; viața lui s-a încheiat într-un mod tragic, după cum citim: „Astfel au pierit în acelaşi timp şi în aceeaşi zi Saul şi cei trei fii ai lui, cel ce-i purta armele şi toţi oamenii lui.” (1 Samuel 31:6)
Deci, la întrebarea: „Știați că există ceva mai important decât să cunoaștem despre Dumnezeu?” Răspunsul este că Dumnezeu dorește ca oamenii nu numai „să cunoască despre El”, ci să Îl cunoască personal, intim, să-L recunoască ca Dumnezeul lor.
„Nevoiţi-vă să intraţi pe uşa cea strâmtă. Căci vă spun că mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea. Odată ce Stăpânul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară şi veţi începe să bateţi la uşă şi să ziceţi: ‘Doamne, Doamne, deschide-ne!’ drept răspuns, El vă va zice: ‘Nu ştiu de unde sunteţi.’ Atunci veţi începe să ziceţi: ‘Noi am mâncat şi am băut în faţa Ta şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod.’ Şi El va răspunde: ‘Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.’” (Luca 13:24-27)
Cultivarea unei relații intime cu Dumnezeu nu este ceva ușor, dar de-a lungul vieții, vom descoperi că nu există loc mai bun decât să stăm la picioarele Lui și să îndreptăm ochii asupra Domnului Isus.
Astăzi, fiecare ar trebui să se cerceteze și să răspundă la o întrebare: pe ce cale mă aflu? – calea lui Saul sau calea pe care a urmat-o David?
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat.