Daca esti un urmas al Domnului Isus, fii cu luare aminte la ce postezi in cronologia ta.

 

”Un urmaș al lui Isus” – îmi place în mod normal să văd aceste cuvinte pe o platformă de socializare. În ultimul timp, însă, sunt reticent să derulez în jos pe profilul cuiva, de teama că același ”urmaș” a defăimat o persoană publică sau a postat lucruri nepotrivite despre o persoană cu a cărei opinie se află în contradictoriu.

Cum pot oamenii care îl proclamă pe Isus ca Domn, să se poarte așa de aspru?

În primul rând, deseori ne gândim că dacă luptăm pentru principii morale – dreptate, adevăr, corectitudine – nu contează cum ne susținem argumentele. Apostolul Petru, deloc străin de vorbele impulsive, are un sfat pentru noi. El a îndemnat credincioșii din primul secol să fie „totdeauna gata să răspundă oricui le cere socoteală de nădejdea care este în ei”, dar să facă acest lucru cu „blândeţe şi teamă” (1 Petru 3:15). Cu alte cuvinte, blândeţea și curajul nu sunt dușmani, ci prieteni. Cea mai ”vocală” persoană din cameră sau din mediul online, nu este neapărat cea mai curajoasă.

În al doilea rând, în mediul onlie se întâmplă să depășim anumite limite, pentru că uităm de umanitatea persoanei din fața celuilalt ecran. Acea persoană pe care o provocăm la o discuție retorică, nu este un simplu avatar care trebuie zdrobit, ci o persoană creată după chipul lui Dumnezeu. Cei cu care nu suntem de acord nu reprezintă suma totală a opiniilor lor. Iacov, fratele Domnului Isus și un lider al bisericii primare, ne îndeamnă să luăm în considerare asemănarea divină a semenului nostru, înainte de a dezlănțui un atac verbal.

În al treilea rând, deseori încetăm să mai fim amabili, deoarece politica, în locul credinței, a devenit esența discursului nostru. Este posibil să-l avem pe Domnul Isus pe profil, dar politica să fie, de fapt, în inimile noastre.
Ca membri ai Împărăției lui Dumnezeu, suntem într-adevăr „străini și călători”, după cum a scris Petru. Ar trebui să simțim întotdeauna o disonanță între moralitatea pământească și Împărăția lui Dumnezeu. Împărățiile și domniile lumești nu vor face decât sa ne dezamăgească. Credința este cea care trebuie să ne modeleze convingerile politice, nicidecum invers.

Cu toate acestea, ar trebui să ne expunem ideile și opiniile cu smerenie. Ar trebui să începem să îi privim pe semeni din altă perspectivă, nu ca niște dușmani care trebuie învinși, ci ca oameni care pot avea idei bune. Nu avem întotdeauna dreptate. Prejudecățile sunt, de fapt, cele care ne determină să vedem ce este mai rău în adversarii noștri ideologici.

Să urmăm indicațiile lui Iacov: ”orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și zăbavnic la mânie” (Iacov 1:19). Într-o epocă a internetului, am putea să adaptăm cuvintele sale astfel: grăbește-te să citești întreaga poveste, limitează numărul postărilor și încetează să aduci afronturi.
Acestea sunt angajamentele pe care ar fi indicat sa ni le însușim înainte de a ne mărturisi convingerile de orice fel în mediul online.

Autor: Daniel Darling – Vicepreședinte al departamentului de Comunicări din cadrul asociației americane ”Emisiuni Religioase Naționale” (NRB – National Religious Broadcasters).

Articol preluat de pe site-ul christianheadlines.com.

  • https://lb01.bpstream.com:8618/stream
  • Radio Vocea Evangheliei - Bucuresti